UNMIT
United Nations Mission in Timor-Leste

Closure of UNMIT

The United Nations Integrated Mission in Timor-Leste completed its mandate on 31 December 2012. The establishment of the United Nations Integrated Mission in Timor-Leste (UNMIT) was preceded by a number of other UN operations or missions deployed in Timor-Leste beginning in 1999.

Vídeo sira: Lian

Momentum: Timor-Leste harii daudaun futuru kmanek ida

Poeta Câncio 'Cassimata' Ximenes hato'o konseitu perdua timoroan sira-nian

Iha 30 Agostu 1999 povu Timor-Leste nian hatudu sira-nia vizaun hodi sai nasaun independente ida bainhira sira vota atu la aseita autonomia espesiál iha Indonézia nia laran. Dezde aktu auto-determinasaun ne'e, sira-nia lian sai maka'as liu ba beibeik. Tanba sira hahú la sente ta'uk ona hodi hato'o sira-nia lian iha sira-nia nasaun rasik, Timor-Leste nia lider komunitáriu, poeta, kantadór, pintór, artista grafiti no seluseluk tan fó-sai sira-nia terus, hirus, ideia no mehi. Poeta timoroan Câncio 'Cassimata' Ximenes hatete ninia poema Asking for Forgiveness [Husu Perdua].


Promove igualdade jéneru nu'udar prioridade ida iha Timor-Leste

Dezde 2002, Timor-Leste aprova lejizlasaun no polítika sira atu habiit igualdade jéneru. Lei kona-ba Eleisaun Parlamentár dehan katak ba kada kandidatu na'in-tolu ba parlamentu pelumenus na'in-ida tenkesér feto. Iha 2012, feto konsege porsentu 38 husi kadeira iha Timor-Leste nia Parlamentu Nasionál. Ida-ne'e nu'udar nivel aas liu hotu ba reprezentasaun feto nian iha rejiaun Ázia-Pasífiku no entre sira ne'ebé aas liu iha mundu. Idelta Maria Rodrigues, Secretária Estadu ba Promosaun Igualdade ko'alia kona-ba lideransa feto iha nasaun.

Sei iha dezafiu oioin ba igualdade feto nian iha Timor-Leste

Dezde 2002 bainhira Timor-Leste forma ninia Governu dahuluk, feto sira konsege progresu boot iha vida públika. Feto barak agora iha pozisaun importante iha Governu, iha Parlamentu no iha sosiedade sivíl. Maibé, feto barak, liuliu sira-ne'ebé hela iha área rurál, sei hela ba kotuk iha área dezenvolvimentu sósiu-ekonómiku. Retta Reddy, Asesora Sénior ba Jéneru iha UNMIT, ko'alia kona-ba progresu no dezafiu iha oin ba igualdade jéneru iha Timor-Leste.


Timor-Leste sertifika ema ho defisiénsia nu'udar observadór eleitorál

Liu porsentu neen husi populasaun Timor-Leste nian iha defisiénsia ruma. Iha 2012, ba dala uluk, Timor-Leste sertifika no rejista ema ho defisiénsia nu'udar observadór eleitorál. Sira monitoriza volta rua eleisaun prezidensiál nian iha Marsu no Abríl no mós eleisaun parlamentár iha Jullu iha kapitál Dili no iha distritu haat. Aleinde monitorizasaun eleisaun nian, observadór sira hato'o rekomendasaun oioin atu hadi'ak asesu atu timoroan hotu-hotu bele hala'o nia direitu demokrátiku sira.


Estasaun-votu lemo-rai fó biban ba timoroan ne'ebé dadur hodi vota

Nu'udar signatáriu ba Paktu Internasionál kona-ba Direitu Sivíl no Polítiku sira, Timor-Leste garante katak iha respeitu ba ema-dadur sira-nia direitu hodi vota. Durante eleisaun prezidensiál 2012 nian, ekipa sira husi Sekretariadu Tékniku ba Administrasaun Eleitorál prepara kabine votasaun lemo-rai iha Prizaun Bekora no Prizaun Gleno.


Timor-Leste nia Parlamentu Foin-sa'e fó lian ba lider sira futuru nian

Timor-Leste nia Parlamentu Foin-sa'e nu'udar forum ida ba feto-raan no mane foin-sa'e timoroan sira atu hato'o sira-nia lian. Promove partisipasaun sívika no funsiona nu'udar fatin treinu ba lider sira futuru nian. Partisipante foin-sa'e na'in-130 reprezenta sira-nia komunidade durante tinan rua. Durante períodu ne'e sira aprende abilidade lideransa nian, no sira kontribui ba diálogu nasionál kona-ba asuntu hirak-ne'ebé interesa sira. Joven sira ne'ebé la bele la'o ba oin didi'ak uluk bainhira sira sei labarik tanba infraestrutura no sistema sira naksobu agora iha meiu ida atu hatete sai sira-nia nesesidade no define saida maka sira hakarak ba sira-nia futuru.


Kampaña edukasaun sívika, anúnsiu servisu públiku nian iha 2012

Timor-Leste hala'o kampaña edukasaun sívika iha nasaun tomak atu enkoraja ema husi setór hotu-hotu sosiedade nian hodi partisipa iha eleisaun demokrátika ba Prezidente no ba Parlamentu iha 2012. Vídeo ne'e parte husi kampaña ida-ne'e.